Acum 3 luni, pe 21 August 2016, am primit cu totii cumplita veste in care Maestrul Marin Moraru a incetat din viata.

21.11.2016

Acum 3 luni, pe 21 August 2016, am primit cu totii cumplita veste in care Maestrul Marin Moraru a incetat din viata. Maestrul Marinus, asa cum obisnuiau sa ii spuna apropiatii, a avut o viata personala discreta, nu i-a placut niciodata sa fie mediatizat...

"Tristetea este o stare de spirit. Nu imbatranim pentru ca am trait un numar de ani, imbatranim pentru ca ne-am parasit idealurile. Tot ce am gandit si n-am realizat, tot ce am visat si n-am implinit, toate gandurile frumoase lasate deoparte, toate tronurile infatuarii mele parasite sau stinghere, singuratice, pline de praful asteptarii. Toata copilaria mea maturizata de batranicioasa mea neputinta."

Despre "trei gemeni venetieni" 

Jucanad cele trei rolulri ale gemenilor, Marin Moraru asigura reprezentatiei un caracter memorabil. Nu este vorba aici numai de interpretarile propriu-zise ale celor trei partituri, magistral rezolvate cu o suma de mijloace de expresie al carui numar pare nesfarsit; nu este vorba depre <<meseria>> pe care Maestrul o stapaneste dumnezeieste; nu este vorba despre personalitatea lui plurivalenta, din care a mai relevant aici inca o fateta ca si necunoscuta noua. Dincolo de toate acestea in performanta actoriceasca a lui Marin Moraru trebuie vazuta in primul rand reamintirea, printr-un <<discurs>> scenic de virtuozitate, a unor principii de valoare generala care definesc actorul drept fiinta de exceptie, re-creator al creatiei, exponent al fabuloasei capacitate de expresie umana, individ capabil a stabili subtile punti intre viata si teatru, a le stabili dar si a le reteza brusc, atunci cand e cazul. Unii actori pot fi ca o lume, adica nesfarsiti, mereu cercetati, dar niciodata descoperiti si explicati pana la capat. Maestrul Marinus Moraru este unul dintre ei.

"Eu nu am facut niciodata comedie sau drama, ci doar am jucat personajele cu seriozitate si daruire, am cautat si am gasit modalitati de expresie care sa conduca spre adevar."

"Nu cred ca sunt un actor de comedie prin excelenta, chiar daca multi spectatori ma percep astfel. Dupa parerea mea, pot sa joc orice, drept dovada stand faptul ca in telenovele nu am facut pana acum comedie, ci doar drama. Ba chiar ma mir de ce m-au luat, de vreme ce ma stiau actor de comedie. Nu am jucat niciodata un rol comic in telenovele. Nu umblu dupa gaguri, eu joc ca atare. Faptul ca spectatorul rade de chestia asta , e altceva. Poate am o anumita sensibilitate care imi permite sa dezvolt niste posibilitati comice pe care altii nu le au. Imi aduc aminte de valetul din Actorul si Salbaticii. Nu faceam mare lucru in acel rol; doar controlam daca in casa aceea se fumeaza... Despre asta e vorba. Dar mi s-a spus ca umpleam spatiul. Cei doi, actorul si valetul se cunosc din copilarie. Actorul l-a adus in satul lui, astfel ca relatia lor este foarte apropiata. Daca intelegi aceste lucruri, atunci rolul iese asa cum trebuie si place publicului."

In incheiere voi redacta un citat din cartea "Suntem ce sunt amintirile noastre".

Pentru mine, culmea mizeriei este mizeria spirituala. Atunci cand ai la indemana multe posibilitati materiale nu pui prea mare pret pe castigarea banilor, nu te agiti pentru a-i obtine, si atunci nici nu traiesti un sentiment de bucurie, de implinire cand ajungi sa ii ai. "E mai bine sa visezi la Venetia decat sa fii la Venetia" spunea Teodor Mazilu".